Vara mea are gust de sirop de afine cu apă minerală, miroase a iasomie și se ascunde în munți, vara mea a trecut, azi e toamnă...
Pentru mine vara începe atunci când pot să-mi fac bagajele și să fug la aeroport sau atunci când pot să mă urc în mașină fără să mă gândesc ce zi e mâine.
Nu pot să spun că e anotimpul meu preferat, nu mai știu ce anotimp îmi place, dar vara e mereu schimbare, libertate, cântec, soare. Viața mea și-a schimbat de multe ori cursul, dar mereu a fost vară.
Anul ăsta a trecut așa...în liniște. Nu a fost neapărat ușor, dar a fost diferit, a fost o vară fără furtuni.
Diminețile mi-au oferit liniște și răcoare, zilele călătorie și soare, iar nopțile au fost toate o ploaie de stele. Așa mi-a fost vara...
A început ca o nouă viață, mi-am împachetat cărțile, hainele, amintirile, toate, toate în cutii, genți, geamantane și am început să învâț un nou drum. Mi-am urmat visul, am ales să plec, dar nu voi uita să mă întorc. Am păstrat în amintire străzile pavate ale Clujului și Catedrala în care mi-am lăsat sufletul să plângă, atât. Când o să-mi revăd Clujul, o să-l colorez, orașul pe care mi l-am dorit, pe care eu l-am ales, acum e doar o schiță alb-negru, dar mă voi întoarce, o să-i ofer culoare imaginii din sufletul meu.
M-am urcat în mașină și am fugit în lume, am fugit de un trecut care m-a maturizat, m-a transformat într-un om rece și trist, l-am lăsat în urma, azi zâmbesc, sunt fericită și călătoresc. Vara mea mi-a oferit liric pe străzile Veneției, luxul nopții în Monaco și dor stins de valul mării.
M-am îdragostit de albastrul ochilor și m-am lăsat captivă inocenței de copil. I-am oferit un înger, iar el mi-a oferit căldura fratelui pe care mi l-am dorit dintotdeauna, iar ca o mulțumire adusă vieții, dar și pentru că trebuia să poarte un nume, se numește Alexandru, iar părinții lui spirituali sunt părinții mei.
Am făcut dintr-o casă- acasă, iar dintr-un oraș necunoscut- noua mea lume. Mi-am găsit locul, am explorat pas cu pas străzile Madridului, am ajuns exact acolo unde mi-am dorit. Acum am o nouă casă, o să privesc ploaia de la fereastra mansardei și o să-mi încep dimineața în grădina cu flori, iar noaptea, noaptea e toata un specacol, de pe acoperișul casei mele se vede ploaia de stele și luna.
Am fugit la aeroport, am zburat spre casă, am mâncat prajitura bunicii și nuci verzi, am râs cu prietenii și am mai fost copil o vară, acasă. Am urcat sus, pe munte, am găsit liniște, pace și mure.
Am mâncat prăjitura mea preferată admirând gondola de pe canal, am văzut paralela 45 care trece prin Italia, am dansat cu focile la un parc acvatic, mi-am câștigat timpul prin muzee, am fost la Palat și am ascultat oamenii care cântau la metrou sau pe stradă, am fost fericită și sunt. M-au durut picioarele zilnic, mi-am stricat pantofii, dar am fost turist cu rucsac în spate, am văzut o stea căzătoare și mi-am pus o dorință, s-a îndeplinit.
Vara mea a fost, toamna mea va fi.
