Am ajuns acasă. Am părul ud, mâinile înghețate și mă dor picioarele de la tocurile care au alergat pe străzile pavate încă de la prima oră a dimineții. Mi-e sete și mă apasă acea emoție care nu-mi da pace de o jumătate de an. Nici nu am mai putut scrie, ELA a atins mașina de scris din sufragerie, dar nu a mai publicat nimic și nici în seara aceasta nu ar vrea, dar...dar evadează cu câteva litere împrăștiate pentru că seara aceasta a fost numai pentru ea.
După ce am bifat tot ce era pe agendă și după ce mi-am coborât tălpile înfierbântate pe covorul moale m-am dus la concert...în sufragerie. Da, bine că a fost online, că altfel iar nu ajungeam. Așa mi-am dat seama că și cu, dar și fără restricții eu oricum mă ,,restricționez” și mulți o facem . Am uitat să ne mai dăm timp, să ne mai bucurăm sufletul. De aproape un an mă agit contracronometru și mă consum, încerc să pictez oamenilor soare pe chip, dar mă uit pe mine. Nu te uita, evadează din virtual, evadează către tine...
**********************************************************************************
Escape virtual ...
Llegué a casa. Tengo el pelo mojado, mis manos están heladas y me duelen las piernas por los tacones que han corrido por las calles asfaltadas desde las primeras horas de la mañana. Tengo sed y me abruma esa emoción que no me ha dado paz desde hace medio año. Ni siquiera pude escribir más, ELA tocó la máquina de escribir en el salón, pero no publicó nada y esta noche tampoco querría hacerlo, pero ... pero se escapa con unas letras esparcidas porque esta noche era solo para ella.
Después de revisar toda la agenda y después de poner mis pies calientes en la alfombra suave, fui al concierto ... En el salón. Menos mal que fue online el concierto porque si no no llegaba... de nuevo... así es como me di cuenta de que con y sin restricciones yo igual me "restrinjo" de todos modos y muchos lo hacemos. Olvidamos darnos más tiempo, para regocijar nuestra alma. Durante casi un año he estado corriendo en sentido contrario a las agujas del reloj y consumiéndome, tratando de pintar sol en las caras de la gente, pero sin mirarme a mí misma. No dejes de mirarte, escapa de lo virtual, escapa hacia ti ...